Filtrele minerale (oxidul de zinc și dioxidul de titan) și filtrele „chimice”, sau organice, fac același lucru: reduc cantitatea de radiații ultraviolete care ajunge la piele. În UE, orice filtru, mineral sau organic, este permis doar dacă apare pe lista oficială din Regulamentul privind produsele cosmetice, cu limite stabilite. Alegerea între ele ține mai ales de textură, aspect și de felul în care reacționează pielea dumneavoastră, iar cantitatea aplicată contează mai mult decât tipul de filtru.
Ce sunt filtrele minerale și cele chimice?
- Filtrele minerale (anorganice): oxidul de zinc și dioxidul de titan. Sunt pulberi fine care rămân la suprafața pielii.
- Filtrele organice („chimice”): molecule precum octocrylene, avobenzona (butyl methoxydibenzoylmethane) și multe altele mai noi. De obicei se combină mai multe, ca împreună să acopere întregul spectru UV.
Veți auzi adesea că filtrele minerale „reflectă” soarele ca o oglindă, iar cele chimice îl „absorb”. În realitate, un studiu din 2016 (Cole și colaboratorii) a măsurat că oxidul de zinc și dioxidul de titan reflectă doar aproximativ 4–5% din radiația UV. Și cea mai mare parte a protecției lor vine tot din absorbție. Așadar, împărțirea „fizic versus chimic” ține mai mult de denumire decât de modul în care funcționează.
Ce înseamnă numărul SPF?
SPF (factorul de protecție solară) măsoară protecția împotriva UVB, partea din lumina solară responsabilă în principal de arsuri. Recomandarea 2006/647/CE a Comisiei Europene împarte produsele de protecție solară în categorii care ar trebui să apară pe etichetă:
- Protecție scăzută: SPF 6 și 10
- Protecție medie: SPF 15, 20 și 25
- Protecție înaltă: SPF 30 și 50
- Protecție foarte înaltă: 50+
Aceeași Recomandare cere ca orice produs de protecție solară să protejeze și împotriva UVA, cu un factor de protecție UVA de cel puțin o treime din SPF. Produsele care îndeplinesc această cerință poartă de obicei sigla „UVA” într-un cerc. Căutați-o, indiferent ce tip de filtru alegeți.
Care tip este mai sigur?
Răspunsul sincer: UE nu clasifică un tip ca fiind „mai sigur” decât celălalt. Fiecare filtru este evaluat individual de Comitetul științific pentru siguranța consumatorilor (CSSC) și este permis doar până la o concentrație maximă, conform Regulamentului (CE) 1223/2009 privind produsele cosmetice. Două exemple arată că lista este revizuită permanent:
- În 2022, Regulamentul (UE) 2022/1176 a redus limitele permise pentru două filtre organice, benzophenone-3 și octocrylene, după o nouă evaluare a CSSC. Produsele de pe piață trebuie să respecte noile limite din 2023.
- Filtrele minerale sub formă nano sunt permise în creme și loțiuni, dar nu în produsele care ar putea fi inhalate, cum ar fi spray-urile. În lista de ingrediente sunt marcate cu „(nano)”.
Dacă aveți pielea sensibilă sau reacționați la un anumit filtru organic, o protecție solară minerală este o alternativă rezonabilă. Dacă aveți o alergie anume, medicul dermatolog vă poate spune ce să evitați.
De ce lasă unele creme de protecție solară o urmă albă?
Pentru că pulberile de oxid de zinc și dioxid de titan sunt albe. Cu cât particulele sunt mai mari, cu atât urma este mai vizibilă. De aceea multe creme minerale trebuie întinse ceva mai mult sau există în variante nuanțate. Filtrele organice sunt de obicei transparente și au o textură mai ușoară.
Sfatul practic: cea mai bună protecție solară este cea care vă place suficient de mult încât să o aplicați din belșug în fiecare zi.
Cât ar trebui să aplic?
Aici este cea mai mare problemă, iar ea privește orice produs de protecție solară. SPF-ul se măsoară în laborator folosind 2 mg pe centimetru pătrat de piele. Potrivit Recomandării Comisiei, pentru un adult mediu asta înseamnă aproximativ 36 de grame pentru tot corpul, cam șase lingurițe de loțiune. Cei mai mulți dintre noi folosim mult mai puțin. Aceeași Recomandare arată că, dacă aplicați jumătate din această cantitate, protecția poate scădea chiar și cu două treimi.
Cât de des ar trebui să reaplic și ce înseamnă „rezistent la apă”?
- Reaplicați des, mai ales după transpirație, înot sau ștergere cu prosopul. UE nu permite mențiuni precum „protecție toată ziua, fără reaplicare” sau „protecție 100%” („sunblock”).
- „Rezistent la apă” înseamnă, conform recomandării Cosmetics Europe, că produsul își păstrează cel puțin 50% din protecție după două imersii de câte 20 de minute într-un test standard. „Foarte rezistent la apă” înseamnă același lucru după patru imersii de câte 20 de minute. Niciuna dintre mențiuni nu înseamnă că puteți sări peste reaplicare după baie.
Și, așa cum cere Recomandarea Comisiei să scrie pe etichete: nu stați prea mult la soare, nici chiar atunci când folosiți protecție solară, și țineți bebelușii și copiii mici departe de lumina directă a soarelui.
Întrebări frecvente
O protecție minerală SPF 30 protejează mai puțin decât una chimică SPF 30?
Nu, atât timp cât ambele au fost testate prin aceleași metode. Numărul SPF și sigla UVA vă spun nivelul de protecție, nu tipul de filtru. În practică, diferența vine din cât aplicați și cât de des reaplicați.
Ce sunt nanoparticulele din cremele de protecție solară minerale?
Sunt particule foarte mici de oxid de zinc sau dioxid de titan, care lasă o urmă albă mai puțin vizibilă. UE le permite în creme și loțiuni, dar nu în spray-uri care ar putea fi inhalate, iar în lista de ingrediente trebuie marcate cu „(nano)”.
Am nevoie de protecție solară iarna?
Radiația UV este mai slabă iarna, dar nu dispare, iar la munte, pe zăpadă, poate fi chiar puternică. Organizația Mondială a Sănătății recomandă protecție solară ori de câte ori indicele UV ajunge la 3 sau peste. Verificați indicele UV al zilei în prognoza meteo ca să decideți.
Surse: Recomandarea 2006/647/CE a Comisiei privind eficacitatea produselor de protecție solară, Regulamentul (CE) 1223/2009 privind produsele cosmetice (anexa VI, filtre UV), Regulamentul (UE) 2022/1176 al Comisiei (benzophenone-3 și octocrylene), Cosmetics Europe, Recommendation No. 16 on water resistance labelling (revizuită în 2023, ISO 16217:2020 și ISO 18861:2020), Cole C, Shyr T, Ou-Yang H, Metal oxide sunscreens protect skin by absorption, not by reflection or scattering, Photodermatology, Photoimmunology & Photomedicine 2016, 32(1):5–10, World Health Organization, Radiation: The ultraviolet (UV) index.
