Destul de multe, iar cele mai multe sunt liniștitoare. Studii mari, care au urmărit sute de mii de persoane, au constatat că cei care beau cafea în mod regulat au un risc mai mic de boală hepatică cronică, ciroză și cancer hepatic decât cei care nu beau cafea. Acestea sunt studii observaționale, deci arată o legătură, nu o dovadă că protecția vine chiar de la cafea.
Ce au descoperit cele mai mari studii?
Trei cercetări apar mereu.
- Ciroza. O meta-analiză din 2016 (Kennedy și colaboratorii) a reunit nouă studii cu peste 430.000 de participanți. Fiecare două cești de cafea în plus pe zi au fost asociate cu un risc de ciroză cu 44% mai mic.
- Cancerul hepatic. O meta-analiză din 2017 a aceleiași echipe, cu 26 de studii și peste 2 milioane de persoane, a constatat că două cești în plus pe zi mergeau împreună cu un risc cu 35% mai mic de carcinom hepatocelular, cel mai frecvent tip de cancer hepatic.
- Boala hepatică cronică. Un studiu din 2021 pe aproape 495.000 de participanți din UK Biobank, urmăriți în medie aproape 11 ani, a constatat că băutorii de cafea aveau un risc cu 21% mai mic de a dezvolta boală hepatică cronică și un risc cu 49% mai mic de a muri din cauza ei decât cei care nu beau cafea. Cel mai mic risc a fost observat la aproximativ 3–4 cești pe zi.
În studiul UK Biobank, legătura s-a menținut pentru cafeaua măcinată, cea instant și cea decofeinizată. Cafeaua măcinată, care include espresso, a arătat cea mai puternică asociere.
Deci cafeaua protejează ficatul?
Încă nu putem spune asta. Toate aceste rezultate provin din cercetări observaționale: oamenii au declarat câtă cafea beau, iar cercetătorii au urmărit cine a dezvoltat ulterior boli hepatice. Asta lasă loc și altor explicații.
- Alte obiceiuri. Cei care beau cafea pot fi diferiți de cei care nu beau în ceea ce privește alimentația, alcoolul, fumatul sau venitul. Cercetătorii ajustează pentru acești factori, dar niciodată perfect.
- Cauzalitatea inversă. Persoanele care deja nu se simt bine sau cărora li s-a spus că ficatul lor are probleme pot reduce cafeaua. Astfel, cei care nu beau cafea ar părea mai puțin sănătoși din motive care nu au nicio legătură cu cafeaua.
- O singură „fotografie”. Studiul UK Biobank a întrebat despre cafea o singură dată, la început. Obiceiurile se schimbă în zece ani.
Autorii acestor studii spun ei înșiși acest lucru. Se studiază posibile explicații biologice, cum ar fi compuși din cafea care acționează asupra inflamației și cicatrizării din ficat, dar o mare parte din aceste cercetări sunt pe celule și animale. Ceea ce avem este o asociere constantă și destul de puternică în multe populații, nu o dovadă.
Câtă cafea este sigur să beau?
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a concluzionat că, pentru adulții sănătoși:
- până la 400 mg de cafeină pe zi nu ridică probleme de siguranță
- dozele unice de până la 200 mg nu ridică probleme de siguranță
- în sarcină, până la 200 mg pe zi nu ridică probleme pentru copil
Cantitatea de cafeină dintr-o ceașcă variază mult în funcție de cafea, de mărimea ceștii și de modul de preparare, așa că aceste valori sunt orientative, nu un număr de cești. La unele persoane, cafeina poate tulbura somnul chiar și la aproximativ 100 mg, dacă este consumată aproape de ora de culcare.
Contează cum preparați cafeaua?
Pentru ficat, studiile nu dau un răspuns clar, deși cafeaua măcinată a arătat cea mai puternică legătură în datele UK Biobank. Pentru colesterol, metoda de preparare contează. O meta-analiză a studiilor randomizate (Jee și colaboratorii, 2001) a constatat că cafeaua nefiltrată crește colesterolul total și LDL, în timp ce cafeaua filtrată are un efect foarte mic. Cauza este un ulei natural din cafea, numit cafestol, pe care filtrul de hârtie îl reține.
Merită știut dacă beți cafea la ibric (cafea turcească), care se fierbe și nu se filtrează. Asta nu înseamnă că trebuie să renunțați la ea. Dacă aveți colesterolul mărit, însă, este bine să-i spuneți medicului, împreună cu numărul de cești pe care le beți.
Ce fac dacă am deja o afecțiune a ficatului?
Cafeaua nu este un tratament. Dacă aveți boală hepatică grasă (ficat gras), hepatită, ciroză sau orice altă afecțiune hepatică, discutați cu medicul înainte de a schimba ceva și continuați să urmați tratamentul și sfaturile primite. La fel și dacă luați medicamente în mod regulat, deoarece cafeina poate interacționa cu unele medicamente. Medicul sau farmacistul pot verifica.
Ajută și să nu pierdeți din vedere imaginea de ansamblu. Lucrurile cu cel mai clar efect asupra sănătății ficatului sunt bine cunoscute: limitarea alcoolului, menținerea unei greutăți sănătoase, mai multă mișcare și vaccinarea împotriva hepatitei B acolo unde este recomandată. Cafeaua nu anulează consumul excesiv de alcool.
Ce înseamnă asta pentru un consumator obișnuit de cafea?
Dacă vă place deja cafeaua și vă priește, cercetările nu dau niciun motiv să renunțați și chiar oferă un motiv să fiți liniștit în privința obiceiului, atât timp cât rămâneți în limitele EFSA pentru cafeină. Dacă nu beți cafea, nu este nevoie să începeți de dragul ficatului. Și contează și ce puneți în ceașcă: mult zahăr sau sirop adaugă zaharuri libere de care ficatul se poate lipsi.
Întrebări frecvente
Câte cești de cafea pe zi sunt asociate cu un ficat mai sănătos?
În studiul UK Biobank, cel mai mic risc de boală hepatică cronică a fost observat la aproximativ 3–4 cești pe zi. Aceasta este o asociere observată, nu o doză recomandată, iar dumneavoastră ar trebui să rămâneți sub limita EFSA de 400 mg de cafeină pe zi.
Se pune și cafeaua decofeinizată?
În studiul UK Biobank, și cafeaua decofeinizată a fost asociată cu un risc mai mic de boli hepatice. Asta sugerează că și alți compuși decât cafeina ar putea juca un rol, dar nu a fost dovedit.
Cafeaua la ibric este rea pentru colesterol?
Cafeaua fiartă, nefiltrată, crește colesterolul LDL în studii, în timp ce cafeaua filtrată are un efect foarte mic. Dacă aveți colesterolul mărit, întrebați medicul dacă să înlocuiți o parte din cești cu cafea filtrată.
Surse: Kennedy OJ et al., Systematic review with meta-analysis: coffee consumption and the risk of cirrhosis, Alimentary Pharmacology & Therapeutics 2016, 43(5):562, Kennedy OJ et al., Coffee, including caffeinated and decaffeinated coffee, and the risk of hepatocellular carcinoma: a systematic review and dose–response meta-analysis, BMJ Open 2017, 7:e013739, Kennedy OJ et al., All coffee types decrease the risk of adverse clinical outcomes in chronic liver disease: a UK Biobank study, BMC Public Health 2021, 21, EFSA, Scientific opinion on the safety of caffeine (EFSA Journal 2015, 13(5):4102), Jee SH et al., Coffee consumption and serum lipids: a meta-analysis of randomized controlled clinical trials, American Journal of Epidemiology 2001, 153(4):353.
